Translation of the song Când amintirile... artist Mihai Eminescu

Când amintirile-n trecut

When memories, into the past

Încearcă să mă cheme,

They try to call me,

Pe drumul lung şi cunoscut

On the long and familiar road

Mai trec din vreme-n vreme.

I walk from time to time.

Deasupra casei tale ies

Over your house still rise

Şi azi aceleaşi stele,

Today the same stars,

Ce-au luminat atât de des

Which illuminated so often

Înduioşării mele.

To my melancholy.

Şi peste arbori răsfiraţi

And over the scattered trees

Răsare blânda lună,

Rises the gentle moon,

Ce ne găsea îmbrăţişaţi

Which found us hugging each other,

Şoptindu-ne-mpreună.

Whispering together.

A noastre inimi îşi jurau

Our hearts swore one to another

Credinţă pe toţi vecii,

Loyalty for all eternity,

Când pe cărări se scuturau

When on the paths, lilacs

De floare liliecii.

Were shaking there flowers.

Putut-au oare-atâta dor

It's possible that so much longing

În noapte să se stângă,

To fade away into the night,

Când valurile de izvor

When the spring waves

N-au încetat să plângă,

Have never ceased to cry,

Când luna trece prin stejari

When moon passes through the oaks,

Urmând mereu în cale-şi,

Always following the same way,

Când ochii tăi, tot încă mari,

When your eyes, which are still big,

Se uită dulci şi galeşi?

They look at me sweet and tenderly?