Ai trecut iar pe strada mea,
You passed by on my street again,
Braţ la braţ cu altcineva.
Arm in arm with somebody else.
Venise luna mai,
The month of May had come,
Iar tu râdeai, râdeai...
And you were laughing, laughing...
Și, cum priveam în urma ta,
And, as I looked behind you,
Inima-n pieptul meu plângea, plângea.
The heart in my chest was crying, crying.
Mi-ai lăsat clipele pustii.
You left my moments deserted,
Din ce simt, tu nimic nu ştii.
You know nothing from what I feel.
Și ce-i mai trist,
And, what's sadder,
Nu ştii nici că exist!
You don't even know I exist!
Nu ştii că seri şi seri la rând
You don't know that, nights and nights in a row,
Zeci de cuvinte dragi îţi spun în gând.
I tell you in my mind dozens of dear words.
Nu ştii, şi treci pe strada mea râzând!
You don't know and you walk down my street laughing!
Ai trecut iar pe strada mea
You passed by on my street again,
Și mă-ntreb: cine te-nsoţea?
And I wonder: who was next to you?
Mă-ntreb şi mă frământ,
I wonder and it's bothers me,
Făcându-mi legământ
And I made a covenant with myself:
Să nu mai ies în drumul tău,
To stop getting in your way,
Să nu mai am de ce să-mi pară rău!
So that I have no reason to be sorry!
Renunţam poate mai demult,
Maybe I gave up earlier,
Dar nu vreau gândul să-mi ascult.
But I don't want to listen to my thought.
Eu mai insist,
I still insist,
Sunt încă optimist
I'm still optimistic
Și-mi fac nădejdi când vă plimbaţi
And I'm hopeful when you two are walking
Pe strada mea, sub zarzări încărcaţi.
On my street, under the heavy cherry plum trees.
Poate că totuşi, totuşi sunteţi fraţi...
Maybe you're actually, maybe you're actually brothers...