Pe-un picior de plai,
Near a low foothill
Pe-o gură de rai,
At Heaven’s doorsill,
Iată vin în cale,
Where the trail’s descending
Se cobor la vale,
To the plain and ending,
Trei turme de miei,
Here three shepherds keep
Cu trei ciobănei.
Their three flocks of sheep,
Unu-i moldovan,
One, Moldavian,
Unu-i ungurean1
One, Transylvanian
Şi unu-i vrâncean.
And one, Vrancean.
Iar cel ungurean
Now, the Vrancean
Şi cu ce-l vrâncean,
And the Transylvanian
Mări, se vorbiră,
In their thoughts, conniving,
Ei se sfătuiră
Have laid plans, contriving
Pe l-apus de soare
At the close of day
Ca să mi-l omoare
To ambush and slay
Pe cel moldovan,
The Moldavian;
Că-i mai ortoman
He, the wealthier one,
Ş-are oi mai multe,
Had more flocks to keep,
Mândre şi cornute,
Handsome, long-horned sheep,
Şi cai învăţaţi,
Horses, trained and sound,
Şi câni mai bărbaţi,
And the fiercest hounds.
Dar cea mioriţă,
One small ewe-lamb, though,
Cu lână plăviţă,
Dappled gray as tow,
De trei zile-ncoace
While three full days passed
Gura nu-i mai tace,
Bleated loud and fast;
Iarba nu-i mai place.
Would not touch the grass.
- Mioriţă laie,
”Ewe-lamb, dapple-gray,
Laie bucălaie,
Muzzled black and gray,
De trei zile-ncoace
While three full days passed
Gura nu-ţi mai tace!
You bleat loud and fast;
Ori iarba nu-ţi place,
Don’t you like this grass?
Ori eşti bolnăvioară,
Are you too sick to eat,
Drăguţă mioară?
Little lamb so sweet?”
- Drăguţule bace,
”Oh my master dear,
Dă-ţi oile-ncoace,
Drive the flock out near
La negru zăvoi,
That field, dark to view,
Că-i iarbă de noi
Where the grass grows new,
Şi umbră de voi.
Where there’s shade for you.
Stăpâne, stăpâne,
”Master, master dear,
Îţi cheamă ş-un câine,
Call a large hound near,
Cel mai bărbătesc
A fierce one and fearless,
Şi cel mai frăţesc,
Strong, loyal and peerless.
Că l-apus de soare
The Transylvanian
Vreau să mi te-omoare
And the Vrancean
Baciul ungurean
When the daylight’s through
Şi cu cel vrâncean!
Mean to murder you.”
- Oiţă bârsană,
”Lamb, my little ewe,
De eşti năzdrăvană,
If this omen’s true,
şi de-a fi să mor
If I’m doomed to death
în câmp de mohor,
On this tract of heath,
Să spui lui vrâncean
Tell the Vrancean
Şi lui ungurean
And Transylvanian
Ca să mă îngroape
To let my bones lie
Aice, pe-aproape,
Somewhere here close by,
În strunga de oi,
By the sheepfold here
Să fiu tot cu voi;
So my flocks are near,
În dosul stânii
Back of my hut’s grounds
Să-mi aud cânii.
So I’ll hear my hounds.
Aste să le spui,
Tell them what I say:
Iar la cap să-mi pui
There, beside me lay
Fluieraş de fag,
One small pipe of beech
Mult zice cu drag;
Whith its soft, sweet speech,
Fluieraş de os,
One small pipe of bone
Mult zice duios;
Whit its loving tone,
Fluieraş de soc,
One of elderwood,
Mult zice cu foc!
Fiery-tongued and good.
Vântul, când a bate,
Then the winds that blow
Prin ele-a răzbate
Would play on them so
Ş-oile s-or strânge,
All my listening sheep
Pe mine m-or plânge
Would draw near and weep
Cu lacrimi de sânge!
Tears, no blood so deep.
Iar tu de omor
How I met my death,
Să nu le spui lor.
Tell them not a breath;
Să le spui curat
Say I could not tarry,
Că m-am însurat
I have gone to marry
Cu-o mândră crăiasă,
A princess – my bride
A lumii mireasă;
Is the whole world’s pride.
Că la nunta mea
At my wedding, tell
A căzut o stea;
How a bright star fell,
Soarele şi luna
Sun and moon came down
Mi-au ţinut cununa.
To hold my bridal crown,
Brazi şi paltinaşi
Firs and maple trees
I-am avut nuntaşi,
Were my guests; my priests
Preoţi, munţii mari,
Were the mountains high;
Paseri, lăutari,
Fiddlers, birds that fly,
Păserele mii,
All birds of the sky;
Şi stele făclii!
Torchlights, stars on high.
Iar dacă-i zări,
But if you see there,
Dacă-i întâlni
Should you meet somewhere,
Măicuţă bătrână,
My old mother, little,
Cu brâul de lână,
With her white wool girdle,
Din ochi lăcrimând,
Eyes with their tears flowing,
Pe câmpi alergând,
Over the plains going,
Pe toţi întrebând
Asking one and all,
Şi la toţi zicând:
Saying to them all,
Cine-a cunoscut,
’Who has ever known,
Cine mi-a văzut
Who has seen my own
Mândru ciobănel,
Shepherd fine to see,
Tras printr-un inel?
Slim as a willow tree,
Feţişoara lui,
With his dear face, bright
Spuma laptelui;
As the milk-foam, white,
Musteţioara lui,
His small moustache, right
Spicul grâului;
As the young wheat’s ear,
Perişorul lui,
With his hair so dear,
Peana corbului;
Like plumes of the crow
Ochişorii lui,
Little eyes that glow
Mura câmpului?
Like the ripe black sloe?’
Tu, mioara mea,
Ewe-lamb, small and pretty,
Să te-nduri de ea
For her sake have pity,
Şi-i spune curat
Let it just be said
Că m-am însurat
I have gone to wed
Cu-o fată de crai,
A princess most noble
Pe-o gură de rai.
There on Heaven’s doorsill.
Iar la cea măicuţă
To that mother, old,
Să nu spui, drăguţă,
Let it not be told
Că la nunta mea
That a star fell, bright,
A căzut o stea,
For my bridal night;
C-am avut nuntaşi
Firs and maple trees
Brazi şi paltinaşi,
Were my guests, priests
Preoţi, munţii mari,
Were the mountains high;
Paseri, lăutari,
Fiddlers, birds that fly,
Păserele mii,
All birds of the sky;
Şi stele făcliï!
Torchlights, stars on high.”