Negru Vodă și-a lui ceată,
The Black* Prince has his gang,
Toți voinici cu fruntea lată,
All the princes with wide foreheads,
Și cu ghioage groase, drepte,
And with thick, straight clubs,
Și cu plete lungi pe spete,
And with long braids on their shoulders,
Suie creasta munților,
They go up to the top of the mountains,
Munților, cărunților,
Mountains, snow capped mountains,
Și trecând peste hotare
And passing abroad
Voinicilor strigă tare:
Soldiers call out mightily:
Alelei, voinicii mei,
Alas, my soldier boys,
Mândri puișori de zmei,
Proud dragon chicks,
Ia vedeți cele câmpii
You only see the plains
Smălțate cu iasomii,
Dotted with jasmine,
De dușmani ce sunt cuprinse
You are contained by your enemies
Și de flăcări ce-s încinse.
And by flames that are flaring up.
Acolo-s ai voștri frați,
Over there you have your brothers,
Toți voinici ca brazii-nalți.
All the princes that are up in the trees.
Ascultați suspinul lor,
Listen to their sobs,
Jalea și-al lor aprig dor,
The mourning and the harsh woeful sobs,
Ghioagele vi le-apucați,
Take hold of your clubs,
Arcele vi le-ncordați,
Ready your bows,
Foc în dușmănime dați,
Give fire in hatred,
Și din țară-i alungați,
And chase them out of the country,
Și din țară-i alungați,
And chase them out of the country,
Și pe frați de ei scăpați.
And with your brothers escape from them
Ostașii, cum auzeau,
The soldiers, they heard that,
Ghioagele și le-apucau,
They were taking hold of their clubs
În dușmani se năpusteau,
They were hurtling themselves into their enemies
Ca pe-o pleavă-i vânturau...
And scattering them like chaff…
Pe câmpii cu iasomie,
On the plains with jasmine.
Când stă soarele-n chindie,
When the sun stands in the afternoon
Ca frați buni se-mbrățișau,
The good brothers were embracing each other
Și țara... o stăpâneau.
And their native land…they were ruling.